Confiscated photographs of Archangelists Moldova

Item

Title

Confiscated photographs of Archangelists Moldova
Fotografii confiscate ale arhanghelistelor, Moldova
Конфискованные фотографии архангелистов, Молдова

Description

These confiscated photographs come from a 1938 Military Court file from Romanian Bessarabia (today’s Republic of Moldova). On the 25th August 1938, a house search was conducted of the home of Vladimir Draguțan in the village of Recea, county Lăpușna. Amongst the items “used for Inochentist propaganda” discovered at Vlademir’s home were a number of religious booklets, devotional images of Alexandru Culeac, the founder of the movement, and Inochentie of Balta, a number of small crosses and several photographs of the community. The first image shows three women one of whom is named in the case file as Maria Sârbu, who was arrested at the time of the house search; the second image shows two men, one of whom may be Vladimir Draguțan; the third is a group image of what appear to be elders of the community, and the final image is of three of the Culeac brothers, the leaders of networks inspired by Inochentism that emerged in the 1920s following the death of Inochentie of Balta.
Vladimir, his father Vasile and Maria Sârbu, were found guilty of Inochentist propaganda on the basis of the evidence gathered during the house search. The two men were both sentenced to six months imprisonment, Maria received a sentence of three months. In the case file, Maria Sîrbu confesses that she had “left her home village ten years previously and had been wandering as a vagabond with Inochentist sectants” ever since. During this period, women in particular are frequently reported as living as travelling preachers or propagandists for the movement, something that the Romanian Gendarmerie and Secret Police struggled to put a stop to.
In the safe houses dotted across the Moldovan countryside established by the group, they also devised means to generate income for the community. Vladimir Drăguțan, in whose home Maria Sîrbu was arrested, was found to be making “small crosses from silver, with all the kit necessary for making crosses”; the gendarmes confiscated “three silver coins and five small crosses” and in his statement Vladimir admits to manufacturing them since 1931. The gendarme captain interprets the manufacture of crosses as a means to “cheat believers and sectants and with the sale of the crosses attract them from the Orthodox religion to the Inochentist sect.” In the photographs presented here we can see that all members of the community wore silver crosses very prominently outside their clothing on long chains. From the fairly large corpus of photographs of Archangelists preserved in Military Court and Gendarme files, it is evident that this was a characteristic and distinctive practice of the group.
In the absence of Archangelist written testimonies from this period, the materials found in the Military Court files present us with an important record of Archangelist material cultural practices from this time. We can look upon Maria Sîrbu represented in the way she chose to be seen alongside her sisters in faith. In the first image, one of the women is seated – we cannot be sure but this one appears to be Maria as she is the place of honour – while the other two women standing behind her hold wooden crosses in their right hands, the symbol of a martyr in Orthodox iconography and a direct infringement of Orthodox canonical norms regarding visual representations of people who are not saints. Inochentie of Balta, the founder of Inochentism, also frequently appears in photographs in this pose and since his time it has served as visual marker of Inochentist identity.
These photographs come from the National Archive of the Republic of Moldova – Military Tribunal of the 3rd Army Corps ANRM-TMC3A 738-1-6846. In addition to the photographs shown here the file contains a further three devotional photographs of Alexandru Culeac and Inochentie of Balta, two pencil sketches and two booklets, one entitled A Vision that appeared in the Year 1920 [O vedenie ce s’a arătat în anul 1920]. 1924. Iaşi: Institutul de Arta Grafice “Versuri şi Proză” and the other, The Lord has Spoken [Dumnezeu a vorbit]. Undated. București: Tipografia “Lupta” N. Stoilă.

For related entries see:

Fotografiile confiscate provin dintr-un dosar înaintat în 1938Tribunalului Militar din Basarabia, la momentul acela parte din România. Pe data de 25 august 1938, s-a efectuat o percheziție la domiciliul lui Vladimir Drăguțan din satul Recea, județul Lăpușna. Printre obiectele „folosite pentru propagandă inochentistă” descoperite în casa lui Vladimir, se numărau mai multe broșuri religioase, imagini religioase reprezentându-l pe Alexandru Culeac, fondatorul mișcării, și pe Inochentie de la Balta, mai multe crucifixuri mici și câteva fotografii în care apare comunitatea. În prima imagine, apar trei femei, una dintre ele fiind numita Maria Sârbu citată în dosar, și ea arestată la momentul percheziționării domiciliului, a doua imagine înfățișează doi bărbați, unul dintre ei fiind Vladimir Drăguțan, a treia este o fotografie de grup a bătrânilor comunității, după câte se pare, iar în ultima apar trei dintre frații Culeac, lideri ai ramurilor derivate din inochentism care au apărut în anii 1920, după moartea lui Inochentie de la Balta.
Vladimir, tatăl său Vasile și Maria Sârbu au fost găsiți vinovați de propagandă inochentistă pe baza probelor găsite în timpul percheziționării casei. Cei doi bărbați au fost amândoi condamnați la șase luni de închisoare, iar Maria a primit o condamnare de trei luni. Conform documentelor din dosar, Maria Sârbu mărturisește că „plecase din satul natal cu zece ani în urmă și [de atunci] pribegise împreună cu sectanții inochentiști”. În această perioadă, sunt deseori consemnate în special cazuri de femei care duc vieți de predicatori itineranți sau propagandiști ai mișcării, fenomen căruia Jandarmeria Română și Siguranța Statului încercau să-i pună capăt.
În casele conspirative presărate prin satele Moldovei, membrii grupului inventau moduri de a produce venituri pentru comunitate. În casa lui Vladimir Drăguțan, unde fusese arestată Maria Sârbu, s-au descoperit „mici crucifixuri din argint, alături de întregul echipament pentru confecționarea crucifixurilor”; jandarmii au confiscat „trei monede de argint și cinci crucifixuri mici”, iar în declarația lui, Vladimir recunoaște confecționarea acestora încă din 1931. Căpitanul de jandarmi interpretează confecționarea crucifixurilor drept un mod de „a înșela credincioșii și sectanții și, prin vânzarea crucilor, de a-i atrage de la religia ortodoxă la secta inochentistă”. În fotografiile prezentate aici, se poate vedea că toți membrii comunității purtau crucifixuri de argint la vedere, peste haine, atârnate de lanțuri lungi. Din corpusul destul de mare de fotografii ale arhangheliștilor păstrate la dosarele Tribunalului Militar și Jandarmeriei rezultă că aceasta era o practică tipică și distinctivă a grupului.
În lipsa mărturiilor arhangheliste scrise din această perioadă, materialele descoperite în dosarele Tribunalului Militar ne oferă informații importante privind practicile de cultură materială ale arhangheliștilor în acea perioadă. Putem analiza felul în care Maria Sârbu a ales să fie înfățișată alături de surorile ei de credință. În prima imagine, una dintre femei stă jos – nu putem fi siguri, dar pare să fie Maria pentru că ocupă locul de onoare – în timp ce alte două femei stau în spatele ei cu câte o cruce de lemn în mâna dreaptă, simbolul martirului în iconografia ortodoxă și o încălcare flagrantă a canoanelor ortodoxe cu privire la reprezentarea vizuală a persoanelor care nu au calitate de sfinți. Inochentie de la Balta, fondatorul inochentismului, apare la rândul său frecvent reprezentat în fotografii în această postură, încă de pe vremea lui un simbol vizual al identității inochentiste.
Fotografiile provin din Arhiva Națională a Republicii Moldova – Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată ANRM-TMC3A 738-1-6846. În afara fotografiilor prezentate aici, dosarul mai conține alte trei fotografii religioase înfățișându-i pe Alexandru Culeac și Inochentie de la Balta, două schițe în creion și două broșuri, una intitulată: O vedenie ce s’a arătat în anul 1920, Institutul de Arte Grafice “Versuri şi Proză”, Iaşi, 1924 și cealaltă: Dumnezeu a vorbit, Tipografia “Lupta” N. Stoilă, București, nedatată.

Pentru rubrici similare, vezi:

Subject

Totalitarianism
Material culture--Religious aspects
Religious sects
Religion and state--Europe
Sects
Confiscations
Evidence photographs
Underground literature
Chapbooks

Creator

James A. Kapaló

Source

Archiva Națională a Republicii Moldova
ANRM-TMC3A - fond. Tribunalul militar al Corpului III armată, dosar. 738-1-6846

Publisher

This project has received funding from the European Research Council (ERC) under the European Union’s Horizon 2020 research and innovation programme No . 677355

Date

1938

Rights

copyright for these images belongs to Archiva Națională a Republicii Moldova

Format

Image/jpeg
Photo

Language

RO

Type

image

Identifier

ANRM-TMC3A - fond. Tribunalul militar al Corpului III armată, dosar. 738-1-6846

Coverage

Moldova
20th century

Bibliographic Citation

James A. Kapaló, "Confiscated photographs of Archangelists Moldova 1938,"

Date Created

2018

New Tags

I agree with terms of use and I accept to free my contribution under the licence CC BY-SA.