Inochentist postcard-icons Transnistria
Item
Title
Inochentist postcard-icons Transnistria
Icoane tip vedere ale inochentiștilor, Transnistria
Открытка-икона иннокентьевцев Приднестровье
Description
The images show postcards and mass produced photographs confiscated from a group of arrested Inochentists in February 1942 in the village of Cuibușor, in Romanian-occupied Transnistria. Image 1 and 2 show the front and reverse of a postcard. On the front, the monk Inochentie (1875-1917) is shown in a scene from his vernacular hagiography in which he is under arrest, surrounded by Tsarist soldiers after his attempted to escape from exile on Solovetsky island. The reverse of the postcard, comprises short quotes and adaptations from the New Testament. Here text and image were configured in a relationship designed to establish a parallel between Inochentie’s suffering and the passion of Jesus Christ. The text opens with an abridged and slightly altered version of Jesus’ discourse on the Good Shepherd from John 10: 14-16. In the section of the text that follows, this is taken one stage further with the torments suffered by Inochentie being equated to Christ’s passion. “Behold, the good shepherd whose life was given and is not given back. By his spiritual brothers, chased, cursed, shot [with a gun], insulted, given poison to drink, with hands tied behind his back, put in prison because he revealed the truth, not heeding what the Apostle says: Whoever hates his brother is a murderer, and the murderer will not enter the Kingdom of God (1 John 3: 15).” Image 3 is a photograph-icon of Inochentie that shows him with angels wings and a dove at his heart, a symbol which indicates his association in Inochentist belief with the third person of the Trinity, the Holy Spirit.
This type of mass produced photo-postcard image were widely used by Inochentists to spread their message. These were carried from village to village across the Moldovan countryside, easily concealed about their person. There are reports of them being sold on markets from suitcases. Hidden under officially sanctioned religious icons and booklets, they were sold to knowing customers ‘on-request’ for the price of 10 lei. The Holy Synod took very seriously the danger posed by these subversive and heretical images and texts being produced by religious dissenters, not only Inochentists but also Old Calendarists, and passed a ruling in 1936, to be enforced by the Ministry of Internal Affairs through the Gendarmerie, requiring all religious icons, crosses and religious publications to be approved by the Church. Arrests were frequently made on the basis of possession of illegal icons and Inochentists were, by the 1940s, routinely sent to the military courts where they received anything between a small fine to 6 months in a labour camp.
The file from which these items come reports the arrest of a group of 41 Inochentists, 9 men and 32 women, in an illegal “prayer house” in the village of Cuibușor. The village was located adjacent to the underground Inochentist complex of Gradina Raiului (the Garden of Paradise) that had been destroyed by the Bolsheviks in 1919/20. The area had recently been occupied by Romania following the Axis invasion of the Soviet Union in June 1941. In the 1942, there were a series of arrests of Inochentists from Bessarabia (which had become part of Greater Romania following the First World War) as they began to gather around their sacred centres of Balta and Gradina Raiului. It was illegal for Bessarabians to travel to the occupied territories without travel papers. The Romanian authorities noted that the rumour of deportation of sectants from Romania to Transnistrian concentration camps alongside Jews and Roma (Gypsies) seemed to have inspired some Inochentists to relocate to the place of origin of their movement. Both the postcard and the groups relocation to their sacred centre are expressions of the apocalyptic expectations of the group that intensified with the start of World War Two.
These images come from the National Central Historical Archives of Romania [Archiva Naționale Istorice Centrale – fond. Inspectoratul General al Jandarmeriei (Romania) [Central National Historical Archive – General Inspectorate of the Gendarmerie], dosar. 120/1942, pp. 22-26. Alongside the two items reproduced here, there is a third postcard-icon and a brief description of other religious materials found at the hidden prayer house.
For related entries see:
This type of mass produced photo-postcard image were widely used by Inochentists to spread their message. These were carried from village to village across the Moldovan countryside, easily concealed about their person. There are reports of them being sold on markets from suitcases. Hidden under officially sanctioned religious icons and booklets, they were sold to knowing customers ‘on-request’ for the price of 10 lei. The Holy Synod took very seriously the danger posed by these subversive and heretical images and texts being produced by religious dissenters, not only Inochentists but also Old Calendarists, and passed a ruling in 1936, to be enforced by the Ministry of Internal Affairs through the Gendarmerie, requiring all religious icons, crosses and religious publications to be approved by the Church. Arrests were frequently made on the basis of possession of illegal icons and Inochentists were, by the 1940s, routinely sent to the military courts where they received anything between a small fine to 6 months in a labour camp.
The file from which these items come reports the arrest of a group of 41 Inochentists, 9 men and 32 women, in an illegal “prayer house” in the village of Cuibușor. The village was located adjacent to the underground Inochentist complex of Gradina Raiului (the Garden of Paradise) that had been destroyed by the Bolsheviks in 1919/20. The area had recently been occupied by Romania following the Axis invasion of the Soviet Union in June 1941. In the 1942, there were a series of arrests of Inochentists from Bessarabia (which had become part of Greater Romania following the First World War) as they began to gather around their sacred centres of Balta and Gradina Raiului. It was illegal for Bessarabians to travel to the occupied territories without travel papers. The Romanian authorities noted that the rumour of deportation of sectants from Romania to Transnistrian concentration camps alongside Jews and Roma (Gypsies) seemed to have inspired some Inochentists to relocate to the place of origin of their movement. Both the postcard and the groups relocation to their sacred centre are expressions of the apocalyptic expectations of the group that intensified with the start of World War Two.
These images come from the National Central Historical Archives of Romania [Archiva Naționale Istorice Centrale – fond. Inspectoratul General al Jandarmeriei (Romania) [Central National Historical Archive – General Inspectorate of the Gendarmerie], dosar. 120/1942, pp. 22-26. Alongside the two items reproduced here, there is a third postcard-icon and a brief description of other religious materials found at the hidden prayer house.
For related entries see:
Imaginile înfățișează vederi și fotografii produse în masă confiscate de la un grup de inochentiști arestați în februarie 1942 în satul Cuibușor din Transnistria aflată sub ocupație românească. Imaginile 1 și 2 reprezintă fața și spatele unei vederi. Fața vederii conține o scenă din hagiografia vernaculară a călugărului Inochentie (1875-1917), în care aceste este arestat, înconjurat de soldații țarului după încercarea de a evada din insulele Solovki unde fusese exilat. Pe spatele vederii, apar mai multe citate scurte și adaptări din Noul Testament. În acest caz, textul și imaginea sunt puse în oglindă cu scopul de a crea o paralelă între suferințele lui Inochentie și patimile lui Hristos. Textul începe cu o versiune prescurtată și ușor modificată a discursului lui Isus despre păstorul cel bun din Evanghelia după Ioan 10:14-16. În următorul paragraf, comparația este împinsă mai departe prin echivalarea suferințelor îndurate de Inochentie cu patimile lui Hristos. „Iatî[!] pâzâtoriul cel bun carili viața s[-]au dat șî[-]napoi n[-]o[ ]mai[ ]dat. De[-]a[ ]lui, frați duhov.[nicești], gonit, hulit, întemnițat, însulițat, cu otravî adâpat, cu mânili înapoi leagat ș[-]în temnițî bagat pentru cî adevârul au aratat, necâtând ei la[ ]ci zâci Apost.[olul]: cine urâște pe fratele sâu este ucigaș, iarâ ucigașul în împârâțâia Lui Dum-zeu nu întrî (1 Ioan 3, 15)”. Imaginea 3 reprezintă o icoană tip fotografie în care Inochentie este înfățișat cu aripi de înger și un porumbel în dreptul inimii, simbol al asocierii sfântului cu a treia persoană a Sfintei Treimi, Duhul Sfânt, conform credinței inochentiste.
Acest tip de imagini tip vedere erau folosite pe scară largă de inochentiști pentru a-și propovădui credința. Acestea erau ușor de transportat din sat în sat pe tot cuprinsul Moldovei, ascunse de purtători. Există relatări despre cum acestea ar fi fost vândute la târguri din valize. Camuflate sub icoane și broșuri religioase acceptate oficial, acestea erau vândute cumpărătorilor cunoscători „la cerere”, la prețul de 10 lei. Sfântul Sinod trata cu cea mai mare seriozitate amenințarea reprezentată de aceste imagini și de textele subversive și eretice produse de cultele neoficiale, nu doar de inochentiști, dar și de ortodocșii de stil vechi, și, în 1936, a emis o hotărâre, urmând a fi pusă în aplicare de Ministerul de Interne prin intermediul Jandarmeriei, care impunea ca toate icoanele, crucifixurile și publicațiile religioase să fie aprobate de Biserică. Frecvența arestărilor sub acuzația de posesie de icoane ilegale a crescut tot mai mult, iar, în anii 1940, devenise practică comună ca inochentiștii să fie trimiși în fața tribunalelor militare unde primeau sentințe de la o amendă simbolică până la 6 luni într-un lagăr de muncă.
Dosarul din care provin aceste obiecte consemnează arestarea unui grup de 41 de inochentiști, 9 bărbați și 32 de femei, într-o „casă de rugăciune” ilegală din satul Cuibușor. Satul se afla în imediata apropiere a mănăstirii Grădina Raiului distrusă de bolșevici în 1919-1920. Zona fusese recent ocupată de România ca urmare a invadării Uniunii Sovietice de trupele Axei în iunie 1941. În 1942 (când Basarabia făcea încă parte din România Mare), au avut loc o serie de arestări în rândul inochentiștilor basarabeni care începuseră să se regrupeze în jurul centrelor sfinte de la Balta și Grădina Raiului. Basarabenilor nu li se permitea să călătorească în zonele ocupate fără documente de călătorie. Conform unor documente ale autoritățile române, decizia unora dintre inochentiști de a reveni în locul în care se născuse mișcarea lor ar fi avut la bază zvonurile despre deportarea sectanților din România în lagărele de concentrare din Transnistria, alături de evrei și romi. Atât vederea cât și regruparea credincioșilor în jurul centrului sfânt reflectă așteptările eshatologice ale cultului, îndeosebi după declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Imaginile provin din Arhivele Naționale Istorice Centrale – Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei (România), dosarul nr. 120/1942, pp. 22-26. Pe lângă cele două materiale reproduse aici, dosarul conține și o a treia icoană de tip vedere și o scurtă descriere a altor materiale religioase descoperite în casa de rugăciune clandestină.
Pentru rubrici similare, vezi:
Acest tip de imagini tip vedere erau folosite pe scară largă de inochentiști pentru a-și propovădui credința. Acestea erau ușor de transportat din sat în sat pe tot cuprinsul Moldovei, ascunse de purtători. Există relatări despre cum acestea ar fi fost vândute la târguri din valize. Camuflate sub icoane și broșuri religioase acceptate oficial, acestea erau vândute cumpărătorilor cunoscători „la cerere”, la prețul de 10 lei. Sfântul Sinod trata cu cea mai mare seriozitate amenințarea reprezentată de aceste imagini și de textele subversive și eretice produse de cultele neoficiale, nu doar de inochentiști, dar și de ortodocșii de stil vechi, și, în 1936, a emis o hotărâre, urmând a fi pusă în aplicare de Ministerul de Interne prin intermediul Jandarmeriei, care impunea ca toate icoanele, crucifixurile și publicațiile religioase să fie aprobate de Biserică. Frecvența arestărilor sub acuzația de posesie de icoane ilegale a crescut tot mai mult, iar, în anii 1940, devenise practică comună ca inochentiștii să fie trimiși în fața tribunalelor militare unde primeau sentințe de la o amendă simbolică până la 6 luni într-un lagăr de muncă.
Dosarul din care provin aceste obiecte consemnează arestarea unui grup de 41 de inochentiști, 9 bărbați și 32 de femei, într-o „casă de rugăciune” ilegală din satul Cuibușor. Satul se afla în imediata apropiere a mănăstirii Grădina Raiului distrusă de bolșevici în 1919-1920. Zona fusese recent ocupată de România ca urmare a invadării Uniunii Sovietice de trupele Axei în iunie 1941. În 1942 (când Basarabia făcea încă parte din România Mare), au avut loc o serie de arestări în rândul inochentiștilor basarabeni care începuseră să se regrupeze în jurul centrelor sfinte de la Balta și Grădina Raiului. Basarabenilor nu li se permitea să călătorească în zonele ocupate fără documente de călătorie. Conform unor documente ale autoritățile române, decizia unora dintre inochentiști de a reveni în locul în care se născuse mișcarea lor ar fi avut la bază zvonurile despre deportarea sectanților din România în lagărele de concentrare din Transnistria, alături de evrei și romi. Atât vederea cât și regruparea credincioșilor în jurul centrului sfânt reflectă așteptările eshatologice ale cultului, îndeosebi după declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Imaginile provin din Arhivele Naționale Istorice Centrale – Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei (România), dosarul nr. 120/1942, pp. 22-26. Pe lângă cele două materiale reproduse aici, dosarul conține și o a treia icoană de tip vedere și o scurtă descriere a altor materiale religioase descoperite în casa de rugăciune clandestină.
Pentru rubrici similare, vezi:
Subject
Totalitarianism
Material culture--Religious aspects
Religious sects
Sects
Confiscations
Evidence photographs
Fascism--Europe--History--20th century
Folk icons
Icons, Romanian
Underground literature
Creator
James A. Kapaló
Source
Archivele Naționale Istorice Centrale
ANIC – fond. Inspectoratul General al Jandarmeriei (Romania), dosar. 120/1942.
ANIC – fond. Inspectoratul General al Jandarmeriei (Romania), dosar. 120/1942.
Publisher
This project has received funding from the European Research Council (ERC) under the European Union’s Horizon 2020 research and innovation programme No . 677355
Date
1942
Rights
Copyright for these images belongs to Arhivele Nationale - ANIC
Format
image/jpg
Photo
Language
RO
Type
Image
Identifier
ANIC – fond. Inspectoratul General al Jandarmeriei (Romania), dosar. 120/1942.
Coverage
Transnistria
Moldova
20th Century
Bibliographic Citation
James A. Kapaló, "Inochentist postcard-icons Transnistria"
Date Created
2018
Extent
Various
